Am fost la Petrolul – FCM Târgu Mureş

Am fost cu fetele la Petrolul – FCM Târgu Mureş. Primul meci din istoria fotbalului românesc la care au avut acces doar femei şi copii. Teoretic. Spun asta, pentru că, la un moment dat, derbedeii şi-au făcut simţită prezenţa, undeva, la tribuna I, acolo unde au scandat, pe înfundate, fel de fel de prostii. Erau nişte „copii” de 15-16 ani, care nu ştiu cum, dar au intrat pe stadion şi, în ciuda înjurăturilor, n-au fost daţi afară.

Meciul Petrolul – Tg. Mureş a fost un moment istoric şi am ţinut neapărat să particip la el. Nu prea am lipsit de la momentele istorice din ultimii 40 de ani! Am luat fetele cu mine, punându-mi în cap toate neamurile doamnei Anişoara, care le aşteptau la Ciuc la o aniversare la care eu oricum nu eram invitat.

Prin gestul pe care l-am făcut, ţinând, printre altele , fetele în frig aproximativ 3 ore, n-am vrut să arăt nimănui nimic. Pur şi simplu am crezut că aşa trebuie. Iar Larisa şi Alexandra au trăit meciul la maxim. Au ţipat, au încurajat echipa noastră favorită iar, în final, şi-au manifestat nemulţumirea faţă de rezultat, spunând despre fotbaliştii Petrolului că au fost varză.

În drum spre casă, fetele m-au întrebat cum a fost cu putinţă să ne bată Târgu Mureşul? Le-am spus că echipa noastră nu a fost bine pregătită. M-au întrebat de ce? Le-am spus că managerul general al Petrolului n-a avut timp să pregătească echipa, pentru că, înaintea meciului,  a citit bloguri, ziare, etc, în căutare de critici, s-a ocupat să răspundă la telefoane, să dea telefoane, să intre în direct la emisiuni, să dea în judecată foşti prieteni, etc, etc.

N-au înţeles nimic. Nici eu…