Jurnal de bord. Plecăm la Pireu!

Sunt abătut. Sau mai degrabă trist. Dracu’ să mă ia! E şi puţină oboseaşă. Poate chiar mai multă, prea multă. Mă uit pe traseul pe care trebuie să-l fac începând de poimâine seară, adică marţi, alături de Sorin Breazu, Daniel Conţescu, Mihai Toma şi un fotograf de la Libertatea, Dobre parcă îl cheamă, ca pe mine. Primii trei îmi sunt şi colegi de breaslă şi prieteni. Când văd unde e Bucureştiul şi unde e Atena, mă ia durerea de cap. Am făcut eu însă trasee şi mai lungi, aşa că n-ar trebui să-mi fac griji. Mai ales că drumul îl vom face cu o bijuterie de Viano, primit de la cei de la Mercedes, să le dea Dumnezeu sănătate! Abia aştept s-o iau în primire marţi dimineaţă.
Aşadar, la insistenţele prietenului Daniel Conţescu, un om pe care uneori am impresia că doar eu îl înţeleg, ne-am decis să batem drumul până la Atena şi înapoi pentru a fi alături de tricolori la meciul tur din barajul pentru calificarea la Mondiale.
Am fost şi la Ljubljana, la barajul din 2001, cu naţionala lui Hagi. Ţin minte că am fost cu un Matiz, cu care am străbătut la un moment dat ceea ce mai rămăsese din satele din fosta Iugoslavie peste care abia trecuse războiul.
Sper să iasă bine. Adică noi să ne întoarcem sănătoşi, iar România să scoată un rezultat bun. Chit că (virgulă) cu o nouă calificare ne-am minţii iarăşi. Nu mai contează.
Fac ultimele pregătiri. Mâine sper să fac rost de nişte bani, sponsorizare. Altfel, va fi groasă. Dar tot mă duc.
Sper să ţin acest jurnal de bord. Adică să am timp de scris. Şi net!
Sunt obosit, altfel aş mai fi scris câte ceva. Am dat, pe youtube, peste nişte muzică celtică. E absolut fabuloasă. Pot scrie pe ea, nu mă deranjează, ba dimpotrivă. E mare lucru.
Noapte bună!