Publicat de: adidobre | Noiembrie 30, 2011

La mulţi ani, România!

Pe vremuri, ziua naţională a României era vara. Frumos! Pantaloni scurţi, tricouri de asemenea cu mâneci scurte, cămăşuţe, voie bună, bere şi mici pentru clasa muncitoare. Asta cu berea şi cu micii a fost valabilă doar până pe la începutul anilor 80. După aia am rămas doar cu soarele de august. De 23 august!
Ca patriot ce sunt, n-am preferinţe de anotimp atunci când vine vorba de ziua naţională a României. Aş fi preferat însă să sărbătoresc astăzi a 390-a sau măcar a 200-a „nu ştiu ce”. Aşa cum au alţii. Bine că nu riscăm să trecem la o nouă orânduire, care să schimbe iarăşi ziua ţării, imnul… Sau, mai ştii ce filozofie mai apare între timp?
În ultimii 20 de ani, aventurierii care s-au perindat pe la putere au distrs şi puţinul patriotism pe care românul îl mai avea după patru decenii  şi ceva de comunism. Toată lumea înjură Românie. De la Sighet la Constanţa, de la Galaţi la Timişoara, de la Londra în Noua Zeelandă. Biata Românie…
De fiecare dată când merg prin ţară sau, mai rău, pe afară, sunt îngrozit de câţi oameni îşi bagă câte ceva în România mea. Chiar şi cei care, din născare, n-au ce-şi băga.
Eu am să mă bucur în continuare atunci când vine vorba despre astfel de date importante din istoria României.
Prin peregrinările mele în lume, am avut ocazia să văd, la popoare cu educaţie, ce înseamnă patriotismul, ce înseamnă dragostea de ţară, respectul pentru imn şi drapel. Problema e că toate astea se învaţă acasă. Şi nu de la TV, nu de la Radio, nu de prin ziare, de pe net.
Aş vrea să trăiesc ziua în care cei care au distrus moral acest popor să fie judecaţi. Va trebui să am însă foarte mult noroc.
Repet, şi am să o spun de câte ori voi avea ocazia, boicotaţi ştirile, adică buletinele de ştiri, emisiunile de doi lei şi informaţiile bombastice.
Am mai bine de patru ani de când m-am lăsat de fumat şi aproape trei de când nu mă mai uit la ştiri. Îmi iau informaţiile necesare de pe net. E adevărat, meseria m-a ajuta să-mi dezvolt capacitatea de a cerne ştirile care ne bombardează permanent. Dar asta, până la urmă, tot autoeducaţie înseamnă.
O putem face cu toţii. Aveţi în mână o telecomandă, iar la chioşcurile de ziare mai multe opţiuni. Faceţi alegerea corectă, iar atunci când vom fi peste 50 la sută, vom discuta altfel.
E târziu, sunt obosit şi s-ar putea să fi bătut câmpii. Plus că laptopul cel mic îmi face figuri. În timp ce scriu, selectează text, care, normal, la prima mişcare s-a dus dracului. Iar la ăla mare, pe care îl am de la Evz, nu mai pot folosi tasta „shift”. E de groază!
Mă duc să văd ce le pun la fete să se îmbrace mâine, ca să mergem la ziua României, o zi pe care, dacă ar putea, România şi-ar organiza-o altfel decât o fac demagogii ce o conduc.
Mâine dimineaţă vor fi câteva grade peste zero şi, zău, îi invidiez pe amicii mei din Noua Zeelandă, care sărbătoresc ziua României la iarbă verde.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: