Publicat de: adidobre | Noiembrie 3, 2011

Sunt furios…

Tot am impresia că visez… Se făcea că eram pe stadionul Petrolul, aşa cum îmi place mie să îi spun, la un meci cu steaua. Cu caporalii, adică. Şi, la un moment dat, un tip intră pe teren. Simpatic moment, zic. Aleargă şi el. Dă o tură, aşa, de fun. Bine că nu a intrat în  curul gol. Ne mai făceam dracului şi de râs. Când colo, omul meu sare calul şi loveşte un jucător al echipei lui gigi. Aoleu… Ma ciupesc, să văd dacă e vis sau realitate. Mă doare, pe cuvânt. Asta înseamnă că e pe bune. Chiar e pe bune.  Sunt pe stadionul ăla de îi zic băieţii din galerie Ilie Oană. Eu nu îi zic aşa, pentru că îmi place mai mult Petrolul.

Tata nu l-a prins. Nici Valeriu, săracu’… Ce oameni, ce petrolişti adevăraţi…

Şi apoi, mi-au zis mie fraţii Munteanu, poate cei mai buni fotbalişti ai Petrolului ever, că Ilie Oană a fost un duplicitar. Şi mi-a rămas în minte chestia asta.
Băiatul ăla de a intrat în teren şi pe care la prima vedere l-am considerat simpatic, a dat într-un jucător al caporalilor. Cât îmi sunt mie de nesuferiţi jucătorii acestei echipe, aşa nu se face, jur.
Pana mea, îi dai una la intrarea în hotel, înainte de meci, pe stradă, în discotecă, dar nu pe stadionul Petrolul, culmea, nou-nouţ, şi arhiplin pe deasupra.

Nu se cade…
De trei zile nu mai sunt om. Colac peste pupăză, am probleme şi la serviciu, la Evz, cu nişte oameni depăşiţi de vremuri, dar ale căror vremuri au sosit… Al dracului paradox!
Azi, la ziar, Pompieru, singurul şofer rămas în viaţă după epurările care au început acum doi ani, odată cu criza, mă face de căcat. E stelist. N-am să înţeleg vreodată ce îi determină pe oameni să ţină cu steaua, o echipă înfiinţată de comunişti. Ştiu, şi Petrolul a apărut tot după război, dar nu a a fost ambasadorul unui minister care avea ca principal scop ţinerea sub papuc a poporului… Petrolul, ca multe alte echipe înfiinţate după 1947, chiar dacă Petrolul duce într-un fel sau altul moştenirea Juventusului Bucureşti, .au fost echipe muncitoreşti. Că aşa erau vremurile. Dar, hai să nu divagăm. O lăsăm pe altădată.  Pompieru mă ia la mişto. Mă acuză de toate alea, etc, etc. Îmi zice că noi, ploieştenii, suntem, neam de scandalagii. N-are rost să-i amintesc de istoria acestui oraş. Nici nu îl interesează. Dar parcă e singurul? Românii dau impresia că s-au născut antiploieşteni, antiprahoveni. Un coleg de la Sport 1, angajat la tvr, nu îi dau nume, îl cheamă Emil Hossu Longin, îmi trimite un mesaj naţionalist. Îmi tăvăleşte toată Prahova, tot Ploieştiul… Suntem priviţi ca paria, ca nişte ciumaţi…

Şi asta din cauza unui dezaxat, care mi-a stricat visul… Unul care nu s-a gândit decât la el, unul care e prototipul românului în materie de egosim…
Mă sună Florin de la Ploieşti. Florin Codescu, prietenul meu. Petrolist adevărat. Uneori îmi e teamă că e mai petrolist ca mine. Plânge în telefon. Se uită la televizor şi îmi citează din clasici… Mă sună Burtă, masorul de la Petrolul, un băiat cu care am copilărit, şi care se arată oripilat de ceea ce vede la tv. Le spun amândurora că asta e viaţa. Că Bucureştiul asta a aştepatat, să ne-o tragă. Ce e cel mai trist, e că cel mai tare ne-am tras-o singuri, Printr-un handicapat, care, în egosimul lui, şi-a băgat picioarele în Petrolul, în Ploieşti, în Prahova…

Mă ciupesc şi sper să nu fie decât un vis, dar nu e… Şi îmi aduc aminte de de nişte chestiuni pe care bulangiii ăia de Engels şi Marx, le-au scris în filozofiile lor. Se refereau băieţii al anumite persoane care nu merită să trăiască. Indivizi care trebuiesc eliminaţi, pentru că împiedică progresul omenirii, care pun frână dezvoltării armonioase a omenirii. Şi câtă dreptate aveau…

Anunțuri

Responses

  1. I-as sugera colegului tau de la Sport 1, cu carte de munca la TVR, si obicei de a pupa in fund toate echipele din orasul lui natal, banuiesc ca e Bucurestiul, sa fie mai atent cum comenteaza pe postul public meciurile de baschet ale Asesoftului. In orice televiziune din lume, in secunda doi, isi gasea acea carte de munca, de care scriu mai sus, la poarta dinspre nu stiu ce strada de pe langa Arcul de Triumf. Dar el e la TVR, asa ca… i-o da inainte cu subiectivisimul inadmisibil. S-o lase mai moale cu anti-ploiestenismul, anti-prahovenismul, anti-petrolismul si antiasesoftismul baiatul asta, care se da mare ori de cate ori vine pe vreo arena sau sala de la „tara”, a se citi Ploiesti, in cazul de fata. Scuza-ma, dar ma aprind si ard rau de tot cand aud de baietasul asta tupeist, fante de capitala! Mi-e si rusine de mama lui, care a lasat ceva in urma, tot la TVR! Dar, poate de aceea e si tinut acolo!

  2. Si dupa toate astea… Noua Zeelanda pare si mai departe… o sansa ratata. Era de ramas!
    P.S.: Pe Discovery World e un reportaj zilele astea cu Noua Zeelanda si Rugby-ul… sper ca l-ai vazut. Merita!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: