Publicat de: adidobre | Decembrie 30, 2008

Nostalgie!

E ora 02.05. Mai am putin si termin supa fetelor. In paralel cu gatitul am facut revista presei, am scris pe blog (scriu in continuare), iar in acest moment ascult Abba. Mai devreme mi-am rasfatat auzul cu Alison Moyet, dar si cu baietii de la A-Ha. Si uite asa imi amintesc de noptile in care o gaseam pe mama in bucatarie gatind, „pentru ca doar acum noaptea e, mama, presiune la gaze”, imi explica ea. In casa era frig. Cred ca acesta era si motivul pentru care ma trezeam. Caloriferele se dezmorteau o data pe zi. Probabil ca apa sa nu inghete in instalatie si sa nu se intimple cine stie ce alta nenorocire. Ma apropiam de aragaz si ma incalzeam. Apoi o tuleam in pat. Deschideam radioul si era imposibil sa nu prind un post strain care sa emita muzica buna. Tata, care tocmai se intorcea de la centrala blocului, unde, voluntar, facea adeseori focul pentru ca toti locatarii blocului sa nu se simta ca la Polul Nord sau ca in celelalte cartiere al Ploiestiului, baga capul pe usa. „Ce faci, ma? Nu dormi? Sa te prind eu miine dimineata ca nu esti drepti la ora 6.00. Pastele matii!”. Si pleca. Mama continua sa gateasca. Sau sa coaca cozonacii framintati uneori de mine. Iar la radio, ca si acum, cinta tot Abba, tot A-Ha, uneori Alison Moyet, dar si FR David sau Dionne Warwich, Queen, Boney M  sau Saragoza Band. Brrrrr, ce frig era!

Anunțuri

Responses

  1. Muzica buna nu moare niciodata. Cei de la Queen ne mai incanta si astazi!

  2. Adi despre ce echipe se vorbea pentru transferul lui Popa de la Timisoara? Am auzit ceva de Tara Galilor ?

  3. O sa afli din Evz, zilele astea!

  4. M-ai induiosat.Imi amintesc adesea de acele nopti,cand le pregateam copiilor mancarea noaptea…Cand azi le mai spun elevilor mei cate ceva despre acea perioada,ma privesc cu oarecare neincredere,desi imi sunt apropiati si ma respecta(la un colegiu national din Ploiesti)Si atunci imi zic ca poate e mai bine ca nu pot echivala cu nimic din ce stiu ei ceea ce le povestesc eu…Dar eu nu pot uita si nu pot spune pentru nimic in lume ca-l regret pe Ceausescu.Pur si simplu,nu pot…desi nu traiesc pe roze.Dar,cel putin,iata ca pot sa va scriu voua despre asta si stiu ca nimeni nu ma va intreba a doua zi ce intentii am avut cand am scris ce am scris,cui am vrut sa-i transmit nu stiu ce mesaj etc etc…Cred ca multi inteleg ce vreau sa spun…Cei foarte tineri,poate nu,si nici nu le doresc sa afle.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: