Cacealmaua lui Piţi

Victor Piţurcă i-a înaintat preavizul lui Mircea Sandu.

Nu unul de 15 zile, ci unul de doi ani. În mod normal, ca orice angajator preocupat, şeful de la „Casa Fotbalului“ ar fi trebuit să-şi anunţe subalternul să elibereze cât mai repede postul de cârmaci al naţionalei unuia cu dor de muncă. Poate chiar în 15 zile. Nu peste doi ani.

Oficial, odată cu înştiinţarea venită de la Piţurcă, Mircea Sandu poate căuta, la lumina zilei, şi nu pe întuneric, precum în ultima perioadă, un înlocuitor pentru cel care şi-a adjudecat pentru eternitate titlul de cel mai nesuferit selecţioner din istoria tricolorilor. Sandu a şi lansat câteva variante, printre care se regăsesc numele lui Andone, Sabău ori Dan Petrescu. Se aude inclusiv de Mircea Lucescu, a cărui nominalizare pare mai degrabă o diversiune. Naşul intuieşte că „Il Luce“ nu va mai accepta vreodată funcţia de selecţioner după ce, ani în şir, marele antrenor a fost ignorat. Şi mai ştie că, dacă prin absurd, Lucescu ar accepta, acesta ar deratiza întreg fotbalul românesc, începând chiar cu FRF, acolo unde s-au pripăşit în ultimul deceniu şi jumătate o mulţime de personaje care nu au nimic în comun cu acest sport.

Prin anunţul făcut zilele trecute, Piţurcă a crezut că va face valuri. S-a înşelat. Piţurcă a realizat până şi faptul că ruptura dintre el şi tricolori, produsă la Euro, e una ireparabilă, chiar dacă unii dintre jucători îi datorează mult selecţionerului. Anunţul pare să fie şi „o aroganţă“ a tehnicianului. Sau o cacealma. Poate fi, în acelaşi timp, şi un test de sinceritate pentru mulţi dintre cei care i-au declarat credinţă veşnică, dar care s-au lepădat de selecţioner în ultima vreme. În aceste condiţii, orice alibi fabricat din timp te scuteşte de multe.

> Editorial aparut in “Evenimentul zilei”, editia de duminica, 17 august 2008